Singurătatea nu e chiar atât de frumoasă pe cât pare.
Da, ești fericit când te trezești dimineață și pe agenda ta nu ai niciun minut liber până seara târziu.
Da, ești fericit atunci când aduni banii la sfârșitul lunii.
Da, este foarte bine că nu trebuie să dai explicații.
Da, nici pe ai tăi nu ai timp să-i suni, ce să mai zicem de altcineva.
Da, nu ai timp seara să împărtășești amintirile din timpul zilei.
Nu, nu ai cu cine râde la un film.
Nu, nu ai cu cine vorbi la telefon până spre dimineață.
Nu, nu ai cu cine împodobi bradul.
Nu, nu ai cu cine găti.
Nu, nu ai cu cine te plimba prin oraș.
Nu, nu se gândește nimeni la tine și nici tu nu ai la cine te gândi.
Nu, nu te strânge nimeni în brațe.
Nu, nu duci dorul nimănui.
Nu, nu te trezești cu niciun mesaj.
Nu, nu îți zice nimeni „te iubesc”.
Nu, nu zici nimănui „te iubesc”.
Nu, nu are nimeni grijă de cum arăți.
Nu, nu zâmbești ca un om fericit.
Nu, nu vorbești ca un om fericit.
Nu, nu te bucuri de viață așa cum trebuie.
Halal singurătate!
Probabil că astea sunt gândurile unui om care, în Ajunul Crăciunului e singur și își dă seama de importanța iubirii în viața lui după o absență destul de lungă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu